Inteligenta artificiala

A venit si randul unor posturi mai “speciale”, asadar am hotarat sa incep cu inteligenta artificiala si de ce cred eu ca inteligenta artificala e un mare fas, deocamdata. Bineinteles, ce conteaza parerea mea? Avand blog, de ce sa nu-l folosesc si pentru lucruri mai interesante.

Sa o luam cu inceputul, o definitie spune ca: “Inteligenta artificiala poate fi definita ca simularea inteligentei umane procesata de masini, in special de sisteme de computere” sau, dupa cum spunea John McCarty in 1955, scopul ei este “crearea unei masini care se comporta intr-un mod care ar fi considerat inteligent, daca un om s-ar fi comportat asa” (ultimul citat mi se pare cam ciudat).

Inteligenta artificiala, dupa cam am fost noi invatati la facultate, se poate imparti in:

• strong AI – bazata pe un computer/masina ce poate gandi si este “constienta de sine”
• weak AI – nu poate gandi, poate insa rezolva o clasa de probleme cu ajutorul unui set de reguli

Problema sta in felul urmator, strong AI mai ca nu exista iar weak AI, cel putin dupa mine nu e inteligenta artificiala pentru ca se bazeaza strict pe un set de reguli si algoritmi predefiniti.

Semnele de intrebare legate de ce e inteligenta artificiala au aparut in momentul in care am lucart (destul de putin, ce-i drept) la un mic proiect legat de dezvoltarea sistemelor expert.

Sistemele expert sunt, conform unor definitii, produse ale inteligentei artificiale ce analizeaza cunostintele si rationeaza pentru obtinerea rezultatelor intr-o activitate dificila intreprinsa uzual doar de experti umani.

Din punctul meu de vedere si din ce am inteles eu, sistemele expert nu sunt altceva decat o coletie de date si un set de reguli prin care se face filtrarea respectivelor date. Din pacate, regulile respective nu sunt altceva decat o serie de instructiuni programate initial de catre om, nu exista rationament sau gandire, tot ceea ce se rezolva se rezolva pe baza unor reguli predefinite.

Aceeasi problema a regulilor predefinite apare si in alte domenii ce tin de inteligenta artificiala, recunoasterea vocala, recunoasterea scrisului, recunoasterea si “intelegera” imaginilor. Toate aceste lucruri nu au nimic de-a face cu rationamentul sau gandirea.

In momentul de fata inteligenta artificiala este probabil doar la un stadiu incipient, totul se bazeaza pe niste sabloane definite de om, pe preluarea, colectarea si procesarea unor date.

Chiar daca in momentul de fata puterea de calcul a computerelor creste intr-un ritm extraordinar, ea inca nu poate fi folosita pentru a incerca sa replicam complexitatea creierului uman si a mecanismelor ce stau in spatele acestuia. Daca se va ajunge la un stadiu atat de avansat, va reusi omul, o fiinta aflata departe de perfectiune, macar sa egaleze performantele unei “masini” care a evoluat si s-a perfectionat de-a lungul a milioane de ani?